Memoria este un lucru atât de frumos! Fără amintirile noastre, viața ar fi o căutare searbădă, fără gust față de nevoile noastre imediate, fără referire la momente, locuri, și oameni care au locuit aceeași mică felie de timp și spațiu cu noi.
DICTIONARY.COM definește NOSTALGIA ca fiind: “O dorință puternică și melancolică de întoarcere, în gând sau în fapt la un moment anterior din viață, acasă sau pe meleagurile natale, sau la familie și prieteni; o dorință sentimentală de retrăire a fericirii asociate cu un loc sau timp din trecut. Cuvântul provine din două cuvinte grecești, numite “Nostos” (”reîntoarcerea acasă”) și “Algia”, (“durere”). Ca parte a imaginii emoționale a vieții noastre, mie îmi pare ambivalentă. Nostalgia dă naștere la cele mai rafinate, atrăgătoare, dar și dureroase trăiri de care suntem capabili. Aceste sentimente pot face nostalgia periculoasă.
Memoria este un lucru atât de frumos! Fără amintirile noastre, viața ar fi o căutare searbădă, fără gust față de nevoile noastre imediate, fără referire la momente, locuri, și oameni care au locuit aceeași mică felie de timp și spațiu cu noi. Amintirile noastre fac prezent, deși într-un mod limitat și oarecum distorsionat, evenimentele din trecutul nostru, împreună cu emoțiile pe care le-am experimentat odată. În mod special, aceste emoții, curățate și lustruite în funcție de trecerea timpului, dau amintirilor noastre puterea pe care o au în a afecta prezentul și, prin urmare, totodată și viitorul nostru. Gândurile îndreptate spre amintiri și vremuri fericite, respectiv Crăciunurile pe care le-am trăit, au un efect apăsător asupra noastră în prezent. Privind retrospectiv, facem alegeri care credem că ne vor aduce aceste bucurii înapoi în clipa de-acum.
Dar convingerea noastră că așa va fi este înșelătoare. Într-adevăr, sunt multe amintirile care ne readuc momente de bucurie și plăcere, dar aceste amintiri nu sunt mereu exacte, sau ceea ce ne amintim nu mai este în concordanță cu viețile noastre pe care le trăim acum. Putem să ne amintim, de exemplu, fericirea pe care o cunoșteam în copilărie în preajma unui Crăciun strălucitor, plin de zăpadă și pe care îl încheiam cu Bing Crosby, care cânta despre zăpada care face Crăciunul “vesel și luminos.” Deși acest lucru sfidează logica (și zăpada își poate pierde cu adevărat farmecul său atunci când trebuie să conduci o mașină prin ea), am putea simți încă puțină dezamăgire atunci când 25 decembrie ne salută sub forma unui gazon verde și găleți de ploaie. Nu zăpada este lucrul ce a reprezentat Crăciunul pentru noi în copilărie, ci tot ceea ce a venit împreună cu ea: familia, apropierea unul de un altul, cadourile, muzica, misterul, etc.
În trăirea credinței noastre, am putea fi atrași de nostalgia experiențelor legate de Dumnezeu sau de biserică, pe care le-am avut când eram copii. O astfel de nostalgie are cu siguranță locul său, dar poate fi, de asemenea, o sursă de dezamăgire spirituală. Dumnezeu ne cheamă mereu să fim cu el chiar acum, în prezent, trăind clipă de clipă o relație cu Dumnezeu, care ne conduce, ne ghidează către destinul nostru — și anume, viața veșnică. Nostalgia poate opri creșterea noastră spirituală, făcându-ne incapabili de transformarea prin care am putea pune vechiul sine deoparte și să ne ”îmbrăcăm” cu noul sine dat nouă prin botez. (Efeseni 4:22-24). Tânjind după fericirea pe care am cunoscut-o în vremurile trecute, ne putem îndepărta de fericirea care ne așteaptă, dar pe care încă nu o cunoaștem. Rămânem copii într-o credință care ne cheamă la o maturitate tot mai mare și mai mare. (Efeseni 4:13). Putem învăța să folosim nostalgia în moduri care pot servi creșterii noastre spirituale. Gândiți-vă: fericirea pe care am cunoscut-o mai devreme în viața noastră ar putea fi o piatră de temelie către viitorul nostru. Bucuriile Crăciunului nu pot fi comparate cu bucuriile care ne așteaptă atunci când Hristos Însuși vine să ne ia pe fiecare dintre noi de mână și să ne conducă personal în Împărăția lui Dumnezeu, care reprezintă, în realitate, adevărata noastră revenire acasă și bucuria la care sperăm cel mai mult.